O casă evreiască de la începutul secolului XX, provenită din localitatea Cămârzana (județul Satu Mare), a fost demontată și transportată în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, unde urmează să fie reconstruită și integrată în circuitul muzeal. Proiectul aparține artistului Belu-Simion Făinaru și este realizat cu sprijinul Muzeului Județean Satu Mare, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei și al Consiliului Județean Cluj.
Ultimul transport cu elementele de mari dimensiuni ale construcției a ajuns la Cluj la sfârșitul săptămânii trecute. Bârnele și scândurile din lemn au fost depozitate în siguranță în incinta parcului, iar remontarea casei este estimată să aibă loc, cel mai probabil, în cursul acestui an.
O casă cu o istorie marcată de tragedie
Locuința a aparținut familiei Weinstein – Samuel Weinstein, soția sa și cei opt copii – membri ai comunității evreiești din Țara Oașului. În 1944, familia a fost deportată în lagărele de exterminare naziste. După război, casa a fost locuită de o familie românească, iar în anii ’80 a fost donată Muzeului Județean Satu Mare, fără a fi însă valorificată muzeologic.
În timp, construcția a fost mutată pe un teren privat și a devenit vulnerabilă, existând riscul pierderii definitive. Redescoperirea ei a fost posibilă prin inițiativa artistului Belu-Simion Făinaru, profesor la Universitatea din Haifa, și a artistului Flavius Lucăcel. Demersul a fost susținut și de Adrian Crivii, unul dintre principalii promotori ai proiectului.
Transfer complex și colaborare instituțională
Demontarea și transportul casei au reprezentat o operațiune logistică dificilă, realizată cu patru camioane încărcate cu elemente de mari dimensiuni. Transferul în muzeul în aer liber a fost considerat soluția optimă pentru conservarea și punerea în valoare a construcției.
„În acest cadru, casa va beneficia de asistență specializată în conservarea construcțiilor din lemn și va deveni accesibilă unui public larg. Ea va reprezenta un monument pentru istoria evreilor din această parte a țării și un obiectiv al memoriei și al dialogului cultural”, a declarat Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Transferul a fost posibil după ce Consiliul Județean Satu Mare a aprobat, în octombrie 2025, darea în folosință gratuită a construcției către Muzeul Etnografic al Transilvaniei, pentru o perioadă de 15 ani. Proiectul a beneficiat de sprijinul autorităților locale din Satu Mare, al unor companii și al mai multor parteneri din mediul cultural și privat.
Un memorial viu al comunităților dispărute
Pentru inițiatorul proiectului, casa depășește statutul de exponat muzeal. Belu-Simion Făinaru o descrie ca pe „o sculptură monumentală a memoriei”, care, după remontare, va funcționa ca un memorial dedicat comunităților evreiești din Transilvania, grav afectate de Holocaust.
„Această casă este un semn al vieții – al vieții de familie și al integrării într-o comunitate locală. După aproape 80 de ani, ea revine pentru a spune o poveste care nu trebuie uitată”, a subliniat artistul.
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că includerea construcției în Parcul Etnografic reprezintă „o completare necesară” a patrimoniului și o nouă pagină de istorie oferită vizitatorilor.
Inițiativa beneficiază de interesul și susținerea Academiei Române, a Comunității Evreilor din Cluj, a Rețelei Naționale a Muzeelor din România și a unor istorici și artiști din țară și din străinătate. După reconstrucție, casa din Cămârzana va deveni singura locuință evreiască expusă în muzeul în aer liber de la Cluj.